Amiralul Rob Bauer, fost șef al Comitetului Militar al NATO, a fost întrebat de Die Welt cum se poate apăra Europa unei Rusii războinice: „Rachetele iraniene lovesc în prezent Israel. Rusia are rachete cu un design similar. Ar fi Europa capabilă să respingă astfel de atacuri?”
„În principiu, da, dar ne lipsesc o serie de resurse ale căror stocuri trebuie să le creștem și ale căror capacități trebuie să le îmbunătățim. Aceste obiective legate de capabilități vor fi în centrul atenției summitului NATO de la Haga, o listă de cumpărături, ca să spunem așa, pentru toate statele membre, astfel încât să putem implementa conceptele noastre moderne.
Dar o luptă în Europa ar fi diferită de cea actuală dintre Israel și Iran. Cele două țări nu au o frontieră comună, iar Israelul nu vrea să cucerească Iranul, ci mai degrabă să elimine amenințarea reprezentată de programul său nuclear.
Prin urmare, războiul este purtat din aer. Dacă rușii ar ataca efectiv NATO în Europa, am riposta pe mai multe niveluri: la sol, în aer, pe mare, în spațiu și în spațiul cibernetic”, a explicat amiralul, arată publicația.
Amiralul Bauer cere sisteme antiaeriene contra Rusiei. România are 3 Patriot și 100 de Oerlikon
„Care este poziția NATO în această privință? Se poate preveni un atac iminent? ”, a mai fost întrebat Rob Bauer. „NATO este conceput pentru descurajare și apărare. Oamenii uită adesea că prevenirea războiului costă mult mai puțin decât purtarea lui.
Discutăm despre cele trei până la cinci procente din cheltuielile de apărare de care avem nevoie pentru a avea echipamentul necesar pentru conceptele militare nou dezvoltate. Este puțin în comparație cu Ucraina, care cheltuiește în prezent 35% din producția sa economică.
Prin urmare, toate planurile noastre militare se bazează pe presupunerea că vom fi atacați și vom răspunde. Comandantul Suprem Aliat are autoritatea de a lua decizia foarte repede. În cazul unui atac cu rachete asupra Europei, avem nevoie de un sistem de apărare aeriană funcțional, dar ar trebui să atacăm și rampele de lansare aflate în adâncul teritoriului rus. Nu pot exista consultări lungi în prealabil.
Dar acesta nu ar fi un atac preventiv. Un atac înainte de un atac, așa cum spuneți, ar necesita acordul prealabil al tuturor statelor membre. Cred că este foarte puțin probabil.(…) Cu siguranță știm că Putin nu vede NATO ca o amenințare imediată. Când Finlanda a devenit membru nou, nu a desfășurat niciun soldat la granița cu Rusia, chiar dacă aceasta are 1.340 de kilometri lungime.
Vestea bună este că amenințările nucleare din partea Rusiei au fost până acum în primul rând retorice. Chinezii au spus clar Rusiei că resping utilizarea armelor nucleare. Este important ca oamenii să înțeleagă că răspunsul NATO ar putea fi, de asemenea, un atac convențional masiv, nu începutul unui război nuclear. Acest lucru l-ar afecta foarte mult pe Putin. Și el știe asta”, a precizat amiralul.
Ce are România
La sisteme antiaeriene România nu stă nici rău, dar nici foarte bine. Ne bazăm pe cele patru Patriot, care de fapt sunt trei acum că unul a fost donat Ucrainei, dar va fi recuperat în timp. Tot în viitor vom avea încă trei Patriot, dar mai avem de așteptat.
În rest mai avem 72 de tunuri antiaeriene Oerlikon cumpărate de la Elveția și sisteme antiaeriene autopropulsate GEPARD, ambele foarte eficiente contra dronelor, dar nici acestea nu sunt considerate suficiente fiindcă însumate nu depășesc 100 de unități. „Este necesară o suplimentare a numărului de sisteme antiaeriene Gepard”, declara pentru Newsweek contraamiralul (r) dr. Constantin Ciorobea cu ceva timp în urmă.
În plus mai avem 8 sisteme de rachete sol-aer Homing All the Way Killer (Hawk) achiziționate în 2004, însă ele erau nemodernizate. Au trecut ulterior printr-un astfel de proces, dar acesta s-a oprit într-o fază intermediară.
Sursă expresspress.ro
