Curtea de Apel București a desființat acuzațiile de trafic de persoane și constituire a unui grup infracțional organizat formulate de DIICOT împotriva lui Viorel Pașca și a familiei sale. Magistrații au decis că aceștia trebuie cercetați în libertate, motivând că probele administrate până în prezent nu susțin teza exploatării victimelor sau a ținerii acestora în stare de sclavie.

Judecător: „Nu există elemente de sclavie sau aservire”

Decizia Curții de Apel București vine în contradicție cu opinia magistratului de la Tribunalul București, care considerase anterior că există „suspiciuni rezonabile” de vinovăție. Totuși, judecătorul de la Curtea de Apel a subliniat în motivare că modalitatea în care persoanele vătămate erau tratate în azilele lui Pașca nu indică o formă de exploatare.

„Cel puțin la prima vedere, modalitatea în care persoanele vătămate au fost tratate în azilele lui Pașca nu prezintă elemente caracteristice ținerii în stare de sclavie sau supunerii la procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire”, se arată în documentul instanței. Judecătorul a adăugat că teza exploatării „nu poate fi reținută raportat la probatoriul administrat”.

Diferența dintre exploatare și lipsa resurselor

Conform motivării, procurorii ar fi trebuit să demonstreze că inculpații și-au însușit banii din donații sau contribuțiile sociale ale pacienților în scop personal. Din contră, instanța a constatat că sumele disponibile erau infime pentru a asigura un trai decent.

  • Fiecare pacient beneficia de aproximativ 498 de lei pe lună (circa 16,6 lei pe zi).
  • Suma este considerată „extrem de mică” pentru a acoperi hrana, îngrijirea medicală, medicamentele și produsele de igienă.
  • O pensie de 1.200 de lei era considerată „mare” raportat la veniturile celorlalți pacienți.

„Având în vedere resursele financiare de care inculpații beneficiau, toate carențele medicale identificate nu se datorau faptului că persoanele cazate erau exploatate, ci pentru că pur și simplu nu existau sume de bani suficiente pentru a asigura un tratament medical de calitate”, a precizat judecătorul.

Asistență medicală de bază, în ciuda deficiențelor

Instanța a reținut că persoanele cazate beneficiau de consultații medicale periodice, inclusiv psihiatrice, și de asistență pentru igiena personală. Totuși, au fost identificate mai multe probleme administrative și logistice:

  • Personalul de îngrijire era insuficient și avea un nivel educațional foarte scăzut (unii nu știau să scrie sau să citească).
  • Unii pacienți contribuiau singuri la administrarea medicamentelor.
  • Tratamentul medical nu a fost corespunzător în toate situațiile din cauza lipsei banilor.

Judecătorul a explicat că aceste lipsuri sunt sistemice, menționând că „un asistent medical cu pregătire nu ar accepta să lucreze în mediul rural pe salariul minim”. Mai mult, instanța a considerat că ajutoarele de la stat nu le-ar fi permis acestor persoane vulnerabile să trăiască în condiții mai bune în afara centrelor familiei Pașca.

Controlul cardurilor bancare, considerat un demers „logic”

O altă acuzație a procurorilor viza faptul că membrii familiei Pașca controlau conturile și cardurile bancare ale pacienților. Judecătorul a demontat și acest argument, considerându-l o necesitate administrativă pentru funcționarea centrelor.

„Atât timp cât inculpații asigurau cele necesare traiului pentru pacienți, nu li se poate reproșa nici faptul că ei controlau conturile și cardurile bancare ale persoanelor internate”, se menționează în motivare. De asemenea, obținerea actelor de identitate sau stabilirea domiciliului la adresele inculpaților a fost văzută ca un „demers logic”, având în vedere că majoritatea victimelor nu aveau proprietăți sau familie.

În final, Curtea de Apel a concluzionat că nu există indicii temeinice care să fundamenteze suspiciunea rezonabilă privind săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane și grup infracțional organizat.

Sursă comunicateinpresa.ro