România pierde sume colosale din cauza lipsei de stocare a energiei, comparativ cu Bulgaria

România se confruntă cu o criză majoră în sectorul energetic, rămânând mult în urma Bulgariei la capitolul stocării energiei electrice. În timp ce vecinii de la sud au investit masiv în baterii, țara noastră vinde energie ieftină la prânz și o cumpără la prețuri de patru ori mai mari seara, din cauza lipsei capacităților de stocare și a birocrației care blochează investițiile private.

Paradoxul energetic: Vindem ieftin și cumpărăm de patru ori mai scump

La orele prânzului, când panourile fotovoltaice funcționează la capacitate maximă, România produce peste 6.000 de MWh. Din cauză că nu avem unde să depozităm acest surplus, energia este vândută Bulgariei la prețuri modice, de aproximativ 50 de bani pe kilowatt.

Situația se schimbă radical seara, când consumul crește, iar România este forțată să importe energie la prețuri de patru ori mai mari. Daniela Dărăban, reprezentant ACUE, explică importanța stocării: „Noi în zona privată am avertizat de foarte multă vreme că beneficiul energiei ieftine produsă în timpul zilei pe panourile fotovoltaice poate fi maximizat doar dacă îl poți utiliza și atunci când ai vârfuri de consum”.

Birocrația, principalul obstacol pentru investitori

Deși există interes masiv din partea investitorilor privați, aceștia se lovesc de un zid administrativ. Procesele de autorizare pot dura până la 6 luni, iar multe baterii zac în depozite așteptând avizele de la Transelectrica.

Profesorul în economie Christian Năsulea subliniază gravitatea situației: „Avem și baterii care sunt deja instalate și care nu pot să fie legate la rețea pentru că nu există avizele necesare, mai lipsesc niște hârtii sau nu știu ce altă scuză mai au, în așa fel încât să nu permită unor operatori care ar putea să ne ajute în această situație să se conecteze la rețea”.

Cifrele care arată prăpastia dintre România și Bulgaria

• Capacitate instalată: Bulgaria a dezvoltat 12 GW în câțiva ani, în timp ce România are doar 2 GW.
• Buget pentru baterii: Bulgaria alocă 809 milioane de euro, față de doar 6,5 milioane de euro în România.
• Fiscalitate: Impozitul pe profit este de 10% în Bulgaria, față de 16% în România.
• Importuri: România importă peste 2.000 MW în fiecare oră a serii pentru a acoperi deficitul.

Apelul specialiștilor: TVA zero și simplificarea procedurilor

Asociațiile de profil cer măsuri urgente pentru a încuraja producția și stocarea energiei verzi. Dan Pîrșan, președintele Asociației Prosumatorilor de Energie, critică lipsa de viziune a autorităților.

„N-am avut miniștri care să facă un lucru simplu, să copieze ce este bun în Vest sau în orice altă țară. E de datoria statului acum să întoarcă foaia, și anume TVA 0 la sisteme fotovoltaice de până în 27 de kW pentru persoane fizice, pentru entități ale statului, pentru spitale, școli, pentru asociații de locatari, pentru IMM-uri care se califică”, afirmă Dan Pîrșan.

Proiecte locale blocate de lipsa fondurilor

Nici la nivel local situația nu este mai bună. Primarii care doresc să modernizeze parcurile energetice ale comunităților depind în totalitate de finanțările guvernamentale, care întârzie să apară.

Ioan Gligor, primarul comunei Oșorhei, oferă un exemplu concret: „Am făcut un proiect. Urmează să vedem dacă vine vreo finanțare, inclusiv să modernizăm parcul pe care îl avem noi de 0,7 MW. Proiectul este la vreo 3-400.000 de euro”.

Până în prezent, ANRE a aprobat doar cinci licențe pentru stocare, mărind capacitatea națională cu doar 161 MW, o cifră considerată insuficientă pentru a echilibra sistemul energetic național în perioadele de vârf.