UiPath a deschis apetitul multora pentru povești de succes cu firme lansate din apartament și ajunse pe Wall Street. Dincolo de unicorni, însă, există tot mai multe start-up-uri românești care cresc sănătos și merită urmărite. În rândurile de mai jos găsești câteva nume, domenii și repere după care să le ții pe radar.

Ce înseamnă, de fapt, un start-up „de urmărit”

Nu orice firmă tânără intră în categoria aceasta. Când vorbim despre un start-up „de urmărit” ne uităm la câteva lucruri foarte concrete: problema pe care o rezolvă, felul în care crește și seriozitatea echipei.

Un criteriu important este produsul sau serviciul cu impact real, nu o idee frumoasă doar în prezentări. De exemplu, soluțiile care reduc timp pierdut în companii, digitalizează procese sau aduc economii vizibile de bani tind să atragă rapid clienți și investiții.

Contează și ritmul de dezvoltare. Un start-up poate fi mic, dar „de urmărit” dacă: aduce clienți noi constant, se extinde pe piețe externe sau lansează produse tot mai bune, nu doar campanii de PR.

În plus, investitorii se uită foarte atent la echipă. Fondatori cu experiență în domeniu, care știu să explice clar ce fac și recunosc unde au nevoie de ajutor, au șanse mult mai bune să construiască un business solid decât cineva care vânează doar finanțări.

Domenii în care românii joacă deja în liga mare

UiPath a pus România pe hartă pentru automatizare și software de tip RPA. Dar nu e singura companie tech care a atras atenția internațională. În ultimii ani au apărut mai multe start-up-uri românești care merg în aceeași direcție, fiecare cu bucata lui de piață.

În fintech, nume precum FintechOS sau Salt Bank (fost TBI Bank pe segmentul digital, cu puternică dezvoltare locală) arată că produsele financiare pot fi reconstruite aproape de la zero, cu focus pe aplicații mobile și experiență simplă pentru utilizator. Miza este clară: mai puțină birocrație, mai mult control pentru utilizator.

În zona de inteligență artificială, companii ca TypingDNA sau DRUID AI au arătat că nu suntem doar consumatori de AI, ci și creatori. Primii folosesc modul unic în care tastezi ca să verifice identitatea, ceilalți fac roboți de chat pentru companii mari, care preiau o parte din munca oamenilor din suport clienți.

Pe blockchain, proiectul românesc MultiversX (cunoscut inițial ca Elrond) a strâns o comunitate globală și a arătat că se poate construi infrastructură digitală ambițioasă pornind din Sibiu. Chiar dacă zona crypto e volatilă, felul în care au reușit să creeze o rețea și un ecosistem contează mult pentru imaginea antreprenoriatului românesc.

Există și exemple mai „pământene”, dar la fel de interesante: start-up-uri de logistică, agritech, soluții pentru școli sau sănătate. Nu toate ajung pe prima pagină a ziarelor, dar multe sunt urmărite atent de fondurile de investiții din regiune.

Exemple concrete de start-up-uri românești care atrag atenția

Nu există un top oficial unanim acceptat, iar lista de mai jos nu este un clasament. Este, mai degrabă, o fotografie de moment a unor companii despre care se vorbește des în ecosistemul local.

FintechOS a pornit din București cu promisiunea că poate ajuta băncile și asiguratorii să lanseze produse noi mult mai repede, fără să reconstruiască tot sistemul informatic. Pe scurt, îi ajută să fie mai agili, fără să-și arunce la gunoi infrastructura veche.

TypingDNA, fondat la Oradea, propune o metodă aparte de autentificare: măsoară modul în care tastezi și îl folosește ca „amprentă” digitală. Tehnologia lor e folosită în verificarea identității online, inclusiv în educație și finanțe.

DRUID AI, tot din România, construiește asistenți virtuali pentru companii, integrați cu sistemele interne. Ideea este ca angajații să poată cere rapid informații sau să facă diverse operațiuni prin chat, fără să se piardă prin meniu după meniu.

FlowX.AI s-a poziționat ca platformă pentru modernizarea aplicațiilor vechi din bănci și companii mari, fără să fie nevoie ca acestea să fie rescrise complet. Este un segment tehnic, dar cu bugete uriașe la nivel global, ceea ce explică interesul investitorilor.

Veridion (cunoscută anterior ca Soleadify) lucrează la o bază de date globală cu firme, construită cu ajutorul AI, folosită în special pentru vânzări B2B și analiza pieței. Practic, încearcă să răspundă la întrebarea „cine sunt clienții mei ideali și unde îi găsesc”.

Dincolo de tech „pur”, merită amintite și inițiative precum Brio (teste standardizate pentru școli), Vector Watch (achiziționată de Fitbit) sau UiPath în perioada sa de început, ca exemple că drumurile internaționale pot porni și din proiecte aparent de nișă.

Cum se finanțează și cine îi susține pe acești antreprenori

Mulți asociază încă finanțarea doar cu banii de la bancă. În zona de start-up însă, drumul este de obicei altul. Etapele sunt relativ clare, chiar dacă fiecare poveste are particularitățile ei.

De regulă, primele sume vin de la fondatori, familie și prieteni. Apoi apar primele granturi, acceleratoare și investitori tip business angel. Când produsul prinde contur și începe să genereze venituri, intră în scenă fondurile de venture capital, inclusiv cele active în regiune, cu birouri la București sau în Europa Centrală.

România are deja câteva fonduri locale specializate în tehnologie, care au în portofoliu mai multe start-up-uri românești devenite cunoscute. Pe lângă bani, acestea oferă de obicei și acces la mentori, contacte în afară și experiență de negociere cu clienți mari.

Pentru proiectele cu impact social sau în educație, există și linii de finanțare nerambursabilă, fie din fonduri europene, fie din programe ale unor fundații. Nu sunt bani ușori, cer birocrație și raportări, dar pot fi o sursă bună pentru primele versiuni ale produsului.

Un lucru de reținut: nu toate companiile cu potențial caută sau primesc investiții mari. Unele aleg să crească organic, din vânzări, tocmai pentru a păstra controlul asupra deciziilor. Faptul că nu vezi un nume într-un anunț de finanțare nu înseamnă că nu merită urmărit.

Cum poți urmări și susține start-up-urile românești

Nu trebuie să fii investitor pentru a ține aproape de zona aceasta. Dacă te interesează ce se întâmplă în jurul tău, ai mai multe moduri simple prin care poți vedea cine crește și unde apar idei noi.

Un prim pas este să urmărești publicații și newslettere specializate pe antreprenoriat și tehnologie, precum și rapoartele anuale despre ecosistemul local. Acolo apar constant liste cu companii finanțate, interviuri cu fondatori și analize pe industrii.

Pentru cei din marile orașe, evenimentele de tip meet-up, conferințele tech sau demo day-urile accelerate-lor sunt locuri bune pentru a vedea la fața locului ce se pregătește. Multe sunt transmise și online, deci pot fi urmărite și de la distanță.

Dacă vrei să susții direct un proiect, poți începe foarte simplu:

  • folosește produsul sau serviciul când ai nevoie de el și dă feedback onest
  • recomandă-l mai departe colegilor sau prietenilor, dacă ți se pare valoros
  • îți oferi timpul ca mentor voluntar, dacă ai experiență relevantă

În anumite cazuri, pentru sume relativ mici, există și platforme pe care poți investi ca persoană fizică în schimbul unei participații. Acolo însă regulile sunt mai stricte, iar riscurile nu sunt deloc de ignorat.

Întrebări frecvente

Cum găsesc o listă actualizată cu start-up-uri românești interesante?

Urmește site-urile fondurilor de investiții active în România, rapoartele anuale despre ecosistem, accelerator-ele locale și publicațiile de business. De multe, acestea publică portofolii, studii de caz și interviuri cu fondatori.

Pot investi ca persoană fizică în astfel de companii?

Da, dar de obicei prin platforme specializate de equity crowdfunding, prin rețele de business angels sau fonduri dedicate. Sumele minime și regulile diferă, iar riscul de a pierde banii investiți este ridicat.

Merită să lucrez într-un start-up la început de drum?

Depinde de profilul tău. Salariul poate fi mai mic și stabilitatea mai redusă, dar experiența de învățare este intensă. Mulți angajați primesc și pachete de acțiuni, care pot valora mult dacă firma crește.

În fond, valoarea acestor companii nu stă doar în evaluările lor în dolari, ci și în felul în care schimbă meserii, orașe, uneori, șansele unei generații întregi de tineri care aleg să încerce „ceva pe cont propriu”. Merită să le ții aproape, chiar și doar ca observator atent.

Acest material are rol informativ. Nu reprezintă recomandare financiară sau de investiții, iar deciziile trebuie evaluate în funcție de situația fiecăruia și de informațiile verificate din surse oficiale.