Registrul de casă pare doar încă o hârtie în plus, până când îți dai seama că de el depinde cum arată banii firmei pe hârtie față de realitate. În rândurile de mai jos găsești, pas cu pas, cum se completează corect registrul de casă, ce greșeli apar des și ce riscuri ai dacă îl lași la voia întâmplării.
Ce este registrul de casă și de ce contează pentru firmă
Registrul de casă este documentul în care treci cronologic toate încasările și plățile în numerar ale firmei, pe fiecare zi lucrătoare. Practic, este oglinda banilor „din sertar” și trebuie să se potrivească cu banii fizici din casierie.
El este prevăzut în normele privind documentele financiar-contabile și este cerut la controalele ANAF. Dacă lipsește, este incomplet sau nu corespunde cu soldul din casierie, inspectorii pot reîncadra sume, pot stabili diferențe de impozit și pot aplica amenzi, potrivit reglementărilor financiar-contabile în vigoare.
De obicei, registrul de casă se ține zilnic, pentru fiecare punct de lucru unde există casierie. Chiar dacă multe plăți se mută spre bancă, cât timp ai numerar, ai nevoie și de un registru de casă ținut corect.
Cum arată, de fapt, un registru de casă
Chiar dacă poți folosi atât format tipărit, cât și generat dintr-un program, structura registrului rămâne aceeași, după modelul prevăzut în reglementările contabile. Vei regăsi câmpuri precum: dată, număr de document, explicații, încasări, plăți, sold inițial și sold final.
Registrul se deschide cu un sold inițial al casieriei, adică banii efectiv existenți în numerar la începutul zilei. La final, soldul final se calculează matematic: sold inițial + încasări – plăți. Banii fizici din casă trebuie să bată cu această sumă.
În practică, multe firme mici folosesc registre tipărite de la papetărie sau formatul standard din programele de contabilitate. Contează nu tipul registrului, ci ca datele să fie trecute corect, lizibil și fără „spații albe” care pot ridica suspiciuni la un control.
Pași concreți pentru completarea corectă a registrului de casă
Stabilește soldul inițial și verifică banii fizic
În fiecare dimineață în care ai operațiuni, începi cu soldul inițial al zilei. Acesta este, de fapt, soldul final din ziua precedentă. Este bine ca, împreună cu casierul sau persoana responsabilă, să numeri efectiv banii din casă și să verifici dacă se potrivesc cu registrul.
Dacă găsești diferențe, nu le ignora. Se fac note explicative și se clarifică imediat cu contabilul, pentru că eventualele minusuri sau plusuri de casă pot ridica semne de întrebare la o verificare ulterioară.
Înregistrează fiecare încasare pe loc, nu „la grămadă”
Orice încasare în numerar trebuie trecută în registrul de casă pe baza unui document: chitanță, monetar de la POS cu numerar, dispoziție de încasare sau alt document justificativ, conform reglementărilor financiar-contabile. Nu te baza că „ții minte” și scrii seara toate sumele.
În coloana de explicații notezi pe scurt natura operațiunii, de exemplu: „Încasare factură X”, „Încasare avans client Y”. Numărul documentului și data trebuie să corespundă cu actele din dosar. Sumele se trec doar la coloana de încasări, nu și la plăți.
Notează toate plățile în numerar cu documente clare
La fel, fiecare plată în numerar se trece pe baza actelor: dispoziție de plată, chitanță, decont de cheltuieli, bon fiscal în anumite situații. Plățile se înscriu în coloana dedicată, cu explicații clare, de tipul „Plată furnizor Z”, „Decont cheltuieli delegație” sau „Retragere numerar pentru depunere în bancă”.
Plățile fără document justificativ sunt un risc mare. Chiar dacă în practică se întâmplă să „împrumuți” temporar bani din casierie, astfel de situații trebuie acoperite prin documente și discutate cu contabilul pentru a fi încadrate corect.
Calculează soldul zilnic și închide registrul zilei
La final de zi, se însumează toate încasările și toate plățile înregistrate. Se aplică formula simplă: sold inițial + total încasări – total plăți = sold final. Această sumă este soldul de casă cu care intri în ziua următoare, dacă mai ai numerar.
Registrul de casă se semnează, în mod obișnuit, de casier și de persoana care răspunde de evidența financiar-contabilă (administrator sau contabil, în funcție de organizarea internă). Semnătura confirmă că datele corespund realității.
Greșeli frecvente când completezi registrul de casă
Firmele mici repetă adesea aceleași erori, de obicei din grabă sau din necunoaștere. Unele par minore, dar la un control pot fi văzute ca neconformități sau pot atrage întrebări suplimentare din partea inspectorilor.
- Completarea registrului „din urmă”, pe mai multe zile, doar ca să existe hârtie.
- Lipsa documentelor justificative pentru anumite încasări sau plăți.
- Diferențe între soldul scriptic și banii efectivi din casierie.
- Stergeri, corecturi nejustificate sau spații mari lăsate libere în registru.
O altă problemă des întâlnită este amestecarea banilor firmei cu banii personali. Chiar dacă, în realitate, patronul mai pune sau mai ia bani „pentru scurt timp”, în acte aceste mișcări trebuie reflectate prin documente și trecute corect în registrul de casă și în contabilitate.
Cât timp păstrezi registrul de casă și ce verifică ANAF
Potrivit normelor de arhivare financiar-contabile, documentele contabile se păstrează, în general, timp de 10 ani, calculați de la data încheierii exercițiului financiar, pe baza reglementărilor în vigoare. Registrul de casă intră și el în această categorie de documente de bază.
La un control fiscal, inspectorii pot cere atât registrul de casă, cât și documentele pe baza cărora a fost întocmit, pentru o perioadă cuprinsă în termenul de prescripție. Se verifică dacă soldurile corespund cu balanța contabilă și cu celelalte registre și dacă nu există discrepante evidente între numerar și rulajele prin bancă.
Dacă folosești un program informatic pentru registrul de casă, trebuie să te asiguri că poți pune la dispoziția organelor de control tipăriri clare, structurate conform modelului prevăzut de legislația contabilă și semnate de persoanele responsabile.
Întrebări frecvente
Este obligatoriu registrul de casă pentru toate firmele?
Da, cât timp există operațiuni în numerar, trebuie ținut un registru de casă, conform reglementărilor contabile. Pentru firmele fără numerar, doar cu operațiuni prin bancă, registrul nu se folosește în practică.
Pot ține registrul de casă doar în format electronic?
Poți genera registrul de casă dintr-un program, dar forma prezentată la control trebuie să respecte modelul din legislația contabilă și să fie semnată. De obicei, se listează și se arhivează pe suport tipărit.
Cine răspunde dacă registrul de casă este greșit?
În mod obișnuit, răspunde atât casierul, cât și administratorul sau persoana care organizează contabilitatea. La controale, ANAF se adresează firmei, iar eventualele sancțiuni se stabilesc pe persoană juridică.
Oricât de tehnic pare subiectul, registrul de casă spune povestea zilnică a banilor care intră și ies din firmă. Cu câteva obiceiuri simple – completare la zi, verificarea soldului și documente în regulă – eviți bătăi de cap la controale și câștigi o imagine clară asupra numerarului.
Informațiile din acest articol au caracter general și pot suferi modificări odată cu schimbarea legislației financiar-contabile. Pentru situația concretă a firmei tale, discută procedurile de lucru cu un contabil sau cu un consultant autorizat și verifică întotdeauna reglementările oficiale în vigoare.
